Luni, 23 mai 2016, Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu a participat la o masă rotundă împreună cu viceprim-ministrul și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dl. Vasile Dîncu, ministrul Fondurilor Europene, dl. Cristian Ghinea, ministrul Sănătății, dl. Vlad Voiculescu, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, dl. Raed Arafat, și cu reprezentanți ai Băncii Mondiale și Băncii Europene de Investiții, pe tema dezvoltării domeniului sănătății.
Suma pusă la dispoziție prin Programul Operațional Regional 2014-2020 pentru domeniul sănătății este de 326 milioane euro. În plus, proiectul „Îmbunătățirea calității și eficienței sistemului de sănătate din România” este finanțat cu un împrumut de 250 de milioane de euro prin intermediul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) – din care România deocamdată nu a extras bani.
Prin POR 2014-2020, Sănătatea va beneficia în următorii patru ani de 280 de proiecte sprijinite și finanțate de Comisia Europeană, care vor avea impact direct asupra comunităților locale și a calității vieții oamenilor. Printre aceasta se numără:
Pentru a putea utiliza toate fondurile comunitare puse la dispoziție, România este obligată, în baza Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, să îndeplinească 22 de condiţionalităţi ex-ante – unele dintre acestea se referă tocmai la domeniul sănătății.
”Lipsa unei viziuni, a cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii pentru Sănătate previne începerea tuturor investițiilor din fondul regional. Nu e suficient să ştim să construim o clădire – trebuie să ştim şi ce servicii va oferi şi ce probleme va rezolva” a declarat Corina Crețu în cadrul Mesei Rotunde.
Încă din anul 2014, statul român trebuia să transmită către Bruxelles o hartă a nevoilor medicale din România, aceasta fiind o condiție ex-ante impusă de Comisia Europeană. Fără această hartă a nevoilor medicale nici un proiect din domeniul sănătății nu poate fi realizat și nu se pot construi spitale noi existând riscul suspendării unor plăți. România le are la dispoziție în perioada 2014-2020; este vorba de 326 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de asistență medicală. Pentru acești bani există o clauză de suspendare a investițiilor, dacă cartografierea nevoilor din domeniul sănătății nu va fi disponibilă până în decembrie 2016 conform răspunsului dnei Corina Crețu dat pentru Radio România Actualități
Comisarul european pentru politică regională a apreciat că adoptarea Strategiei naționale pentru Sănătate a fost un pas important fiind o componentă foarte utilă și apreciată, dar nu este suficientă.
Din strategia naţională de sănătate, în prezent, lipsesc harta privind nevoile de servicii medicale şi a infrastructurii sanitare şi un sistem fiabil de monitorizare şi evaluare.
Amplasamentul spitalelor regionale din Iași și Craiova nu este clarificat din cauza unor probleme de proprietate sau de indecizie locală. După stabilirea amplasamentului urmează o evaluare a nevoilor medicale pentru cele trei spitale regionale.
Conform declarațiilor, experţii DG Regio continuă discuțiile cu reprezentanții statului român în privinţa stabilirii unui plan concret, în primul rând de demarare a studiilor de fezabilitate. Există promisiunea din partea României că studiile de fezabilitate pentru cele 3 spitale regionale vor fi finalizate la sfârşitul lunii septembrie-începutul lunii octombrie (n.r. 2016). Totuși, ”nu putem sacrifica calitatea acestor studii de fezabilitate, pentru că după aceea urmează o evaluare a Comisiei Europene, care durează cam 3-4 luni de zile, şi speranța noastră este ca, undeva la începutul anului 2017, să se poată demara implementarea acestor spitale regionale” a declarat Corina Crețu pentru Radio România Actualități.
Sursa: Discurs la Masa Rotundă cu reprezentanţi ai Guvernului României şi ai Băncii Mondiale şi Băncii Europene de Investiţii din 23.05.2016